Vitaminele din grupa B


Ieri am fost pe la oras si bineinteles ca am facut o vizita si magazinului naturist din centru. Pe raftul magazinului am gasit o sticluta cu un sirop ce contine grupul de vitamine B. Nu am ezitat si l-am cumparat. Am sa va spun si voua la ce este bun pentru organism complexul de vitamine B.
Din complexul de vitamine B fac pate vitaminele: B1, B2,B3, B5, B6, B9, B12
Vitamina B1 iti da pofta de viata. Poate fi procurata din carnea de porc, drojdia de bere, leguminoase, organele animalelor, produse din faina integrala, arahide, germeni de grau. Persoanele care au deficit de vitamina B1 sunt sleite de puteri si dimineata se ridica greu din pat.
Vitamina B2 sau riboflavina este utila in caz de stres. Se gaseste, mai ales, in drojdia de bere, albus de ou, carne slaba, in drojdia de bere, peste, ficat, rinichi, lapte si produse lactate, nuci, caise uscate, zarzavaturi, mazare, rosii, conopida. Lipsa vitaminei provoaca o incetare temporara a cresterii la copii, aparitia unor leziuni la nivelul buzelor, tulburari de vedere, scaderea rezistentei la infectii si efort.
Vitamina b3, denumita si acidul pantotenic, niacina sau vitamina PP, participa in metabolismul proteic, lipidic, glucidic, mineral, normalizand functia suprarenalelor. Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare, diminuand colesterolul daunator (LDL), crescand nivelul celui benefic (HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange. De asemenea modereaza tensiunea arteriala, amelioreaza circulatia sangelui – participa la metabolizarea proteinelor, glucidelor si lipidelor, protejeaza impotriva aterosclerozei, migrenei, ametelilor, previne aparitia diareei. Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv, a sistemului nervos, mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor, precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron, estrogeni, insulina). Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii). Vitamina B3 este stabila la lumina, la caldura si rezistenta la oxidare, doza zilnica recomandata fiind de 20 mg. Carenta in vitamina PP, descrisa sub termenul de pelagra, rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente, fie din interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene). insuficienta de acid pantotenic provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos, al pielii. Principalele surse alimentare bogate in acid pantotenic sunt: drojdiile alimentare si de bere, taratele de cereale, leguminoasele, ficatul, carnea, pestele, morcovul, conopida, tomatele, painea integrala, curmalele, smochinele, arahidele, piersicile, avocado, migdalele, nuci, ciupercile proaspete, ouale. Luarea de doze mari de acid nicotinic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol.
Vitamina B5 sau acidul pantotenic intervine in metabolismul glucidelor, compusilor lipidici, proteinelor si la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. De asemenea, acidul pantotenic este important pentru stimularea descompunerii grasimilor si ajuta la oxigenarea creierului, ceea ce face ca persoana sa se concentreze si sa asimileze mai bine cand invata si sa oboseasca mai rar. Vitamina B5 poate fi procurata din galbenus de ou, produse integrale, ciuperci, pepene, broccoli, fasole boabe.
Vitamina B6 sau piridoxina mai este cunoscuta si ca vitamina fericirii. Lipsa de B6 duce la depresii, nervozitate, angoasa, fluctuatii ale dispozitiei sufletesti. Vitamina B6 se gaseste in produse de origine animala, cum ar fi rinichi, ficat, splina, lapte si produse lactate, dar si in tarate de cereale, varza, spanac, mere, struguri.
Vitamina B9 sau acidul folic, cunoscuta si ca vitamina optimismului, te ajuta sa infrunti viata cu toate problemele ei zilnice cu mai mult curaj, sa fii mereu in forma si activ. Carenta duce la anemii, tulburari nervoase, iritabilitate, scaderea performantelor memoriei. Se gaseste in legume ca sparanghel, broccoli, spanac, fenicul, drojdie, germeni de soia.
Vitamina B12 sau ciancobalamina contribuie la dezvoltarea fizica, la cresterea poftei de mancare si a greutatii corporale, fiind utila in profilaxia si tratamentul anemiei. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. Vitamina B12 isi aduce aportul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare, de memorare si de pastrare a echilibrului psihic.
Sursa articolului http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/vitamine/vitaminele-din-complexul-b-si-sanatatea-1133043
si http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vitamina-b3_2642
Sa aveti o viata fara probleme de sanatate !

Exercitii pentru ochiii obositi !


Obiceiul numarul 1: Clipiti des

Clipitul curata si lubrifiaza ochii. Cand nu exista tensiune, dumneavoastra clipiti de 10 – 12 ori pe minut, o data la fiecare 5 secunde. Dar oamenii care nu vad clar au tendinta sa-si forteze vederea si sa tina ochii deschisi, ceea ce cauzeaza oboseala, precum si senzatia de ochi uscati si obositi.

Reamintiti-va in mod constient sa clipiti la fiecare 3 – 5 secunde. Desigur, n-ati vrea sa tineti mereu la indemana un cronometru, dar, cu cat sunteti mai constient ca trebuie sa clipiti regulat, cu atat e mai bine pentru ochii dumneavoastra

Pleoapa este singura parte din corpul dumneavoastra care e controlata de un singur muschi. Un tonus si o relaxare potrivite ale acelui muschi pot duce la relaxarea intregului corp.

De aceea, un hipnotizator foloseste adeseori expresia „ochii tai devin grei”, pentru a determina subiectul sa devina mai relaxat.

Clipirea rapida este un exercitiu de care va puteti folosi oricand in timpul zilei, cand va surprindeti privind fix sau cand va simtiti ochii obositi.

Pentru acest exercitiu, clipiti usor si rapid de 10 – 20 de ori. Nu strangeti ochii; dimpotriva, relaxati-va fata in acest timp. Apoi inchideti ochii o clipa si relaxati-va. Repetati procesul de 2 – 3 ori.
Clipirea rapida va va ajuta sa va pastrati ochii umezi si odihniti.
Obiceiul numarul 2:
Foloseste-ti vederea periferica.

Cand focalizezi imaginea pe un obiect, ochii primesc imagini si din vederea periferica – din partile laterale, dinaintea si de dupa obiectul pe care îl privesti.
O vedere relaxata si echilibrata necesita utilizarea organizata si coordonata atat a vederii centrale cat si a celei periferice.

Oamenii cu o vedere slaba se concentreaza atat de mult pe un singur lucru, încat îsi blocheaza vederea periferica.
Aceste „jaluzele” duc la oboseala mentala si la o concentrare tensionata.

Incearca mereu sa fii constient de întregul tau camp vizual – biroul pe care se afla cartea pe care o citesti, spatiul dintre tine si plansa pentru vedere, sau împrejurimile în timp ce conduci masina.

Iata al 3-lea obicei pentru imbunatatirea vederii:

Misca-ti mereu ochii si schimba focalizarea.

Privirea fixa este cea mai raspandita greseala pe care o fac oamenii care nu vad clar.

Miscarea continua a ochilor si schimbarea focalizarii reprezinta cea mai eficienta modalitate de a renunta la acest obicei.

Ochii se afla într-o continua miscare, explorand mediul si miscandu-se atat de repede, încat ei trimit catre creier 60-70 de imagini pe secunda! Aceasta miscare continua si subtila e esentiala pentru o vedere clara; privirea fixa împiedica functionarea corecta a sistemului tau vizual.

Desigur, nu poti sa-ti misti ochii atat de repede în mod constient, dar te poti elibera de tensiunea din sistemul vizual, amintindu-ti sa schimbi frecvent focalizarea.

Aceasta încurajeaza relaxarea ochilor.

Oriunde ai privi, aminteste-ti sa schimbi focalizarea si sa misti mereu ochii. De exemplu, cand conduci masina, schimba mereu focalizarea de la vitezometru la oglinda retrovizoare si la numarul de înmatriculare al masinii din fata – si tot asa.

Cand te plimbi pe strada, te uiti la TV sau discuti cu cineva, poti întotdeauna sa iti mentii ochii în miscare si sa schimbi regulat focalizarea.

Cand citesti sau efectuezi alte activitati la distanta mica, de exemplu, lucrezi la calculator, e foarte important sa ridici privirea si s-o focalizezi pe un obiect aflat la distanta.

E bine sa faci acest lucru o data la cel putin 2 – 3 minute.

O combinatie eficienta pentru îmbunatatirea vederii este sa iti extinzi vederea periferica în timp ce iti misti continuu ochii si schimbi focalizarea.

Iata al 4-lea obicei pentru imbunatatirea vederii.

Evita visarea cu ochii deschisi.

Iti dai seama imediat cand cineva viseaza cu ochii
deschisi – priveste fix, nu clipeste, ochii acelei
persoane nu se misca. Cand toate acestea devin
un obicei, ele pot conduce la slabirea vederii.

In acest context, visarea cu ochii deschisi inseamna
orice activitate psihica – indiferent daca include sau
nu include imagini – care capteaza atentia interioara
a persoanei, cat timp aceasta are ochii deschisi.

Fii alert si constient. Ancorarea in realitate te ajuta
sa iti pastrezi concentrarea si vederea fizica.

Nu e deloc gresit sa iti folosesti imaginatia intr-un
mod creativ, dar cand visarea cu ochii deschisi
devine un obicei, poate avea efecte negative
asupra vederii tale.

Iata de ce.

Daca inchizi ochii si iti imaginezi ca privesti o
scena in departare, ochii tai raspund si isi schimba
focalizarea, ca si cum ar privi cu adevarat la acea
scena din departare.

E ca si cum ochii ar incerca sa se focalizeze
asupra imaginii din mintea ta.

Daca esti la volan si te gandesti la altceva, ochii
tai vor fi prinsi intr-o dilema – ce anume ar trebui
sa vada? Pe de-o parte, se straduiesc sa se
focalizeze asupra drumului, iar pe de alta parte,
incearca sa focalizeze imaginea din mintea ta.
Asta te determina sa privesti fix, genereaza o
tensiune vizuala si transmite mesaje derutante
catre centrii vizuali din creier.

Nu iti lasa ochii sa treaca intre aceste doua tipuri
diferite de vedere – cea exterioara si cea interioara.
Inchide ochii cand doresti sa visezi. Si ramai ancorat
in realitate cand ai ochii deschisi.

Nevoia de a folosi ochelari creste pe masura ce
elevii avanseaza in studii. Ce anume fac acesti copii
la scoala? De cele mai multe ori, ei viseaza cu ochii
deschisi la ceea ce vor face dupa terminarea orelor,
in timp ce ochii lor incearca sa se focalizeze asupra
tablei.

Mai exista inca o forma de „visare cu ochii deschisi”
prin care trec elevii in fiecare zi: cititul.

Cand citesc, ochii vad literele de pe hartie (ar putea
vedea literele P, I, S, I, C, A, de exemplu). Dar in
minte ai imaginea unei pisici. Ochii vad un lucru,
mintea vede altceva.

Focalizarea constanta la distanta mica este una
dintre cauzele majore de miopie, dar cititul – fiind
o activitate „abstracta” – poate fi foarte obositor
pentru ochi.

Pentru a preveni cititul cu ochi obositi, asigura-te
ca exersezi obiceiurile 1 – 3 cand citesti.

E foarte important sa constientizezi ceea ce vezi
cu adevarat – literele pe hartie – in acelasi timp
cu atentia acordata semnificatiei cuvintelor.

De asemenea, invata-ti copiii aceste trucuri!

Ajuta-i sa-si protejeze vederea cu care s-au nascut.
Aceste exercitii dau rezultate… daca le faci! 🙂

Sursa:

Cristian Ionica

http://www.FaraOchelari.com