Linistea din inima padurii


Iubesc padurea cu copaci cu tot. Cu cat pasesc mai adanc in inima ei, incep sa ma amestec si ma contopesc cu iarba si cu frunzele , devinind una cu pamantul . Din mine cresc radacini care se infig adanc in pamant . Prind putere si incep sa trag seva datatoare de viata din adancul Mamei Terra. Incet, incet, incep sa cresc. Lastarii devin crengi , iar crengile fac ramuri. Ma inalt spre cer si ma amestec cu norii. Vantul imi mangaie frunzele ,iar ele freamata melodia inimii. Sunt un copac falnic . Nu ma opun , ma aplec si mai unduiesc, sunt una cu Universul. Unesc Cerul cu Pamantul. e LINISTE si eu SUNT .

Alungarea durerilor de zona zoster


Chiar acum ,in vara asta am capatat o zona zoster foarte urata ,pe abdomen si pe spate .Durerile erau din ce in ce mai mari ,iar bubele foarte urate .Mi s-a dat unguent cu aciclovir cu care sa le ung si apoi la 2 saptamani si pastile cu aciclovir .Noroc ca Domnul a zis ca am suferit destul si mi-a scos in cale un Om deosebit . El m-a sfatuit sa fac bai calde cu coada soricelului si frunze de nuc .Aceste bai mi-au anulat durerile de parca nici nu au fost !
Cum am procedat : am pus vreo 25 de frunze de nuc crude (merge si uscate) in 5 litri apa rece .Le-am lasat circa 4 ore apoi le-am pus la fiert si am adaugat o mana buna de coada soricelului .Le-am lasat sa fiarba 20 de minute . Dupa ce s-a mai racit le-am turnat in cada si am pus apa atat cat sa acopere zona zoster . Durerile au disparut instant !
Concomitent am baut dimineata suc de morcov,mere,sfecla rosie ,varza si telina . Mesele au fost usoare, mai mult legume fierte ,peste si pui . Asa am scapat in circa 2 saptamani de boala asta urata si dureroasa .
Sanatate multa !

Ceea ce nu stiam despre plante !


CONTRAINDICATII ALE UNOR PLANTE , ALIMENTE SI TRATAMENTE NATURALE

Ca fiecare medicament, si plantele medicinale au contraindicatii si efecte secundare atunci cand nu se respecta doza (se supradozeaza). Comparativ cu preparatele medicinale chimice, plantele actioneaza mai fin, provoaca mai putine reactii adverse si complicatii. Din aceasta cauza unii oameni considera ca folosirea plantelor este complet inofensiva, indiferent de modul lor de administrare.
– Nu asa stau lucrurile in realitate. Ca si in cazul tratamentelor cu pastile, si administrarea plantelor necesita respectarea stricta a dozelor si termenilor.
– Depasirea lor provoaca deseori diferite dereglari in functionarea echilibrata a organismului, si anume :

-Aloea provoaca in unele cazuri inflamatia intestinului gros, afluxul de sange la organele bazinului mic, inhiba peristaltismul intestinal. Cei cu afectiuni ale ficatului, rinichilor si vezicii biliare vor folosi cu prudenta aceasta planta.

– Armurariul nu se foloseste in cazurile de: tromboflebita, hipertensiune si coagulabilitatea sangelui crescuta.

– Barba- ursului (multi o cunosc dreptcoada calului) in caz de supradozare apar dureri de rinichi, in zona de jos a spatelui. Trebuie folosita cu moderatie de catre bolnavii cu hipertensiune, cu boli de inima si de rinichi.

– Baile de namol (peloidoterapia, fangoterapia) imbunatatesc metabolismul organismului in general, stimuland functionarea glandelor endocrine. Nu se folosesc (chiar se interzic) in cazuri de: afectiuni oncologice, mioame, tuberculoza activa, tiroidoza, imediat dupa un infarct miocardic, in timpul sarcinii, in procesele inflamatorii acute.

– Castanul, supradozat folosit sub forma de flori in ceai, in doze mari provoaca crampe ale degetelor de la maini.

– Cimbrisorul in cantitati foarte mari duce la hiperfunctia glandei tiroide.
Este contraindicat femeilor insarcinate si in cazuri de ulcer stomacal si duodenal, pielonefrita, hepatita, aterioscleroza coronariana si cerebrala, fibrilatie auriculara (atriala).

– Catina alba este contraindicata pentru bolnavii cu colecistita acuta, pancreatita, diaree cronica. La barbati, catina alba poate provoaca prostatita adenomatoasa, iar la femei mastopatie datorita continutului de fitohormoni. In caz de astm bronsic si in alte cazuri rare, beta-carotenul, care se afla in cantitati mari in catina alba, poate provoca alergie.

– Coada soricelului poate provoca, in caz de supradozare, ameteala, diaree, eruptii, tromboflebita.

– Echinacea nu se recomanda in cazuri de imbolnaviri progresive (evolutive) sistematice ca: tuberculoza, scleroza multipla, colagenoza si in caz de sensibilitate ridicata fata de plante compozite.

– Florile de tei supradozate, folosite in ceai dau complicatii la inima daca se bea mai mult de o luna, de doua ori pe an. Pauza intre doua cure trebuie sa fie nu mai mica de 6 luni.

– Hameiul, folosit in cantitati mari, duce la dureri de cap, dureri de burta, greata, voma, dezvoltarea tumorilor, scaderea potentei, iritarea mucoasei tractului digestiv.

– Iarba mare ridica tensiunea.

– Imortela, folosita in doze mari, ridica tensiunea arteriala, provoaca fenomene de incetinire a functiilor ficatului.

– Inul, sub forma de seminte, provoaca diaree. Folosirea indelungata (mai mult de trei saptamani) actioneaza negativ in cazuri de colecistita si hepatita.

– Ginsengul nu se recomanda bolnavilor cu hipertensiune, cu diferite infectii, hiperexcitabilitate. Uneori apare insomnie, dureri de cap, de inima, dezvoltare sexuala prematura (mai ales la fete). Supradozarea duce la scaderea potentei.

– Laptisorul de matca nu se foloseste in caz de boala Addison (boala a glandei suprarenale).

– Laminaria (alge marine) – supradozata, folosita timp indelungat, duce la osteoporoza.

– Macesul, atat de cunoscut, provoaca distrugerea smaltului dentar, depunerea pietrelor la rinichi, diaree, daca e folosit excesiv.

– Matasea de porumb in cantitati mari inhiba centrul nervos care coordoneaza activitatea inimii, dar in doze mici il stimuleaza. Supradozata provoaca de asemenea si tromboflebita.

– Melisa nu se foloseste in caz de hipotensiune.

– Mustarul este contraindicat in tratarea bolilor de rinichi si a tuberculozei.

– Paducelul, in doze mari provoaca scaderea brusca a tensiunii arteriale, dureri de cap, spasme intestinale si voma daca este baut pe stomacul gol. Dupa folosirea ceaiului sau tincturilor cu paducel se interzice a se bea apa rece deoarece apar colici intestinale.

– Patlagina si semintele ei, in caz de supradozare, cand sunt folosite ca ceai sunt contraindicate bolnavilor de ulcer si gastrita hiperacida. Daca aciditatea este scazuta, patlagina se foloseste cu succes in tratarea acestor boli.

– Patrunjelul agraveaza durerile de cap iar sucul este contraindicat femeilor insarcinate si mamelor care alapteaza. Consumarea lui duce la eliminari in exces de potasiu, care trebuie recuperat consumand alimente bogate in acest element.

– Pelinul, in cantitati foarte mari provoaca spasme, halucinatii, tulburari psihice.

– Sunatoarea ridica tensiunea arteriala, provoaca stenozarea (ingustarea) vaselor sanguine, fotodermita, scaderea potentei daca o folositi un timp indelungat. Folosind pojarnita nu aveti voie sa folositi inhalatori pentru astm bronsic, medicamente pentru raceala si febra de fan. Nu sunt compatibile produse ca: berea, cafeaua, bobul, ciocolata, castravetii in otet, iaurtul.

– Menta nu se recomanda pentru bolnavii cu hipotensiune, aciditate scazuta a sucului gastric, hernie. Folosirea indelungata a mentei duce la decontractarea sfincterului vezicii urinare, si ca rezultat la incontinenta urinara. Uneori duce si la scaderea potentei. Menta proaspata are toxicitate redusa si este indicat a fi folosita in ceaiuri.

– Podbalul este interzis categoric celor cu afectiuni ale ficatului si alcoolicilor. Provoaca dureri abdominale, greata, stari febrile, icter.

– Pungulita de camp este contraindicata femeilor insarcinate.

– Rostopasca este o planta minune care a salvat multi oameni bolnavi. Dar folosirea indelungata a plantei provoaca greata, voma, inhibarea centrului respirator, paralizie spinala, crampe musculare.

– Salvia nu se administreaza mai mult de 2 luni la rand deoarece poate provoca iritarea mucoaselor. Femeilor insarcinate si bolnavilor de nefrita le este contraindicata folosirea interna.

– Socul, boabele de soc, folosite in doze mari (peste 200 g pe zi), duc la intoxicarea organismului asociata cu stari de voma, arsuri la stomac, iritarea gatului, dificultati in respiratie, convulsii. Este contraindicat persoanelor cu diaree cronica si acuta, producand iritatii ale colonului.

– Stejarul – coaja lui se foloseste in medicina populara pentru tratarea diareei, dizenteriei, stomatitei. Folosita timp indelungat pentru gargara duce la scaderea simtului olfactiv. Folosit pentru uzul intern in doze mari provoaca scaderea apetitului, voma, colica renala.

– Stevia este contraindicata bolnavilor de tuberculoza. Uneori provoaca uremie.

– Troscotul, in doze mari, intareste tonusul uterului, coagula-bilitatea sangelui. Nu se recomanda pentru femeile insarcinate, pentru bolnavii cu inflamatii acute ale rinichilor sau vezicii urinare.

– Urzica, in cantitati mari, duce la marirea coagulabilitatii sangelui. Nu se recomanda pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala, aterioscleroza, polipi, adenom testicular. Se interzice in caz de hemoragie uterina provocata de fibroame si mioame. La varstnici poate agrava tromboflebita.

– Valeriana (odoleanul), folosita timp indelungat, duce la inhibarea functiilor organelor interne, provoaca dureri de cap, greata, schimbari in functionarea inimii, scaderea capacitatii de munca.
– in caz de fibrom uterin este contraindicat medicamentul Raunatin.

-Vetricea este contraindicata femeilor insarcinate si copiilor mici deoarece ridica tensiunea daca e folosita in cantitati mari.

– Preparatele diuretice supradozate, consumate un timp indelungat, pot provoca dereglarea ritmului cardiac si edem cerebral. Nu este indicat a se bea leacurile care scad tensiunea si cele pentru inima cu suc de grepfrut. Aceasta duce la intoxicarea organismului si la alte urmari grave.

Folosirea plantelor medicinale in vindecarea copiilor cere o atentie deosebita si cunostinte aprofundate de fitoterapie. Trebuie consultat si medicul pediatru.
De pilda, adultii usor excitabili folosesc cu rezultate foarte bunetalpa gastei sivaleriana (odolean). Pentru copiii cu aceeasi problema in nici un caz nu se folosesc plantele mentionate mai sus. Folosirea sistematica a plantei talpa gastei la copii poate duce la oprirea cresterii si la caderea parului.

Ceaiul din flori de tei cu miere de albine, poate fi consumat de copii de la 14 – 15 ani, daca nu sufera cu inima si nu au afectiuni renale sau distonie vegetativa vasculara. La unii copii ceaiul provoaca ridicarea brusca a tensiunii.

Am incercat sa arat ca tratamentul cu plante medicinale nu este atat de inofensiv cum ar parea la prima vedere. Asta nu inseamna ca trebuie sa disperati si sa renuntati la fitoterapie.

Natura este farmacia Domnului si nu putem sa nu apelam la ajutorul ei. Pentru ca tratamentul cu plante sa va aduca numai sanatate si bucurie trebuie sa indepliniti cu strictete indicatiile medicului fitoterapeut, sa nu depasiti dozele si termenele propuse in retete si sa faceti pauzele necesare intre seriile de tratamente.

Uneori medicii spun: „este tarziu”. Natura insa niciodata nu spune „este tarziu”; ea are leacuri pentru orice stadiu al maladiei si permanent ne intinde o mana de ajutor, propunandu-ne diferite solutii.
cu multumiri d-nei Beleca Carmen, 56037 tel. RDS 0230/522977

Maicuta(VIOLETA) vindecatoare din Muntii Vrancei


De curand am primit pe mail o frumoasa poveste despre o maicuta vindecatoare.Va invit sa lecturati cu drag si cu mare atentie !
Smerita si blanda ca o adiere de toamna, Violeta Mocanu pretinde sa i se spuna simplu si fara alte vorbe protocolare: “maica”. S-a retras in muntii Vrancei, la Barsesti, cautand cu ardoare linistea sufleteasca si comuniunea cu Dumnezeu. A fugit de lume, nescapand nici o clipa de ea. Despre sine refuza sa vorbeasca. Viata ei de dinainte e o carte definitiv inchisa. Chiar daca a fost o stralucita farmacista in Iasi, dupa un ragaz bursier in Franta, Violeta Mocanu incearca sa uite. Rana e inca adanca. Dupa o experienta personala dramatica, paralizata si parasita de toata lumea, a renuntat la tot, luand calea aspra a monahismului. Aici, in solitudinea muntilor si a rugaciunii, s-a vindecat. Tratamentele naturiste si credinta in Dumnezeu au ajutat-o sa invinga cumplita boala. Totul s-a petrecut cu intensitatea unui fulger. Brusc, intrega ei viata s-a schimbat. Brusc, i-a fost dat sa vada.
Maica Violeta Mocanu pastreaza sub pecetea tacerii acest moment. Se spune doar ca a avut o vedenie cutremuratoare. Un inger de lumina ii poruncea sa nu tina numai pentru sine leacul vindecarii. In dar luase, in dar trebuia la randul ei sa dea.
A salvat de la moarte mii de bolnavi
Maica Violeta Mocanu e deja un fenomen. Pana acum, a salvat de la moarte mii de bolnavi – cazuri disperate, carora medicii nu le mai dadeau prea multe luni de trait. In astfel de situatii, orice explicatie e de prisos. Vestea s-a raspandit cu repeziciune si acum, in fata casei sale din Barsesti – Vrancea, sunt cozi interminabile de masini venite din toata tara, ba chiar si din strainatate. Speranta si credinta lucreaza nevazut.
Imbracata cu haine cernit monahale si cu fata surazatoare, luminata de stralucirea rugaciunii neintrerupte, maica primeste si asculta pe oricine, fara favoruri, fara prietenii. Pentru ea, toti oamenii sunt la fel. Boala si suferinta egalizeaza – fie tarani simpli, fie oameni de afaceri sositi tocmai din Germania.
Casa ei, curata ca un pahar, e inconjurata de flori si de o mica livada, in care sclipeste rodul auriu al toamnei. Maica e atenta la detalii. Oricat de aspre i-ar fi rugaciunea si somnul, se vede ochiul sensibil al femeii, al omului care vrea sa traiasca in frumos si curatenie. Nici interiorul casei nu e altcumva. Intrand, te incearca gestul imperativ de a te descoperi. Peretii plini de icoane si candela arzanda arata ca esti, de fapt, intr-un paraclis – un spatiu al nadejdii si al iubirii de aproapele.
Tratament pe baza de miere, fructe si plante medicinale
Pe usa de la intrare, un mic anunt avertizeaza ca maica Violeta nu lucreaza duminica si sarbatorile religioase, iar cei care doresc sa inceapa tratamentul trebuie sa-si fi marturisit mai intai pacatele la preot si sa fi luat sfanta impartasanie.
In sala de asteptare – si ea plina de icoane – lumea discuta. Noii veniti sunt curiosi. Vor amanunte, vor certitudini si raman uimiti sa afle ca un paralitic, adus pe brate de catre rude, acum conduce masina si merge ca orice om normal. O alta femeie, din Adjud, se da de exemplu. Avand o tumoare canceroasa de 5 cm la san (diagnostic confirmat de biopsie), a refuzat operatia. A urmat in schimb tratamentul Maicutei si, dupa doar trei luni, tumoarea a disparut, spre uimirea medicilor oncologi de la Fundeni!
Rabdatori, oamenii asteapta sa le vina randul. Majoritatea lor sunt pentru prelungirea tratamentului si cunosc regula casei: au pregatite recipiente de plastic si mierea adiacenta. Desi nimeni nu cunoaste in amanunt retetele Maicutei, se stie ca ele sunt pe baza de miere (poliflora sau de salcam, in functie de boala) si tincturi din plante medicinale, legume si fructe.
Cei care o cunosc mai bine, aproape ca o divinizeaza pe Maicuta. Vorbesc despre ea ca despre un trimis al Domnului si ar fi in stare sa o urmeze la capatul pamantului. O femeie din Pascani povestea ca in urma cu trei ani, medicii ii mai dadeau de trait doar cateva saptamani. Maicuta, care atunci traia la Campulung Moldovenesc, a salvat-o de la moarte. De atunci, n-a mai parasit-o niciodata, insotind-o peste tot – la Galati, la Tatarani si acum la Barsesti.
Oamenii vorbesc, isi spun bolile fara sfiala, isi arata unii altora buletinele de analiza ori biletul de externare, se incurajeaza reciproc: “Multi rezolva forme de cancer sau de ciroza – si Cozac, si unii medici de la Cluj – dar nimeni nu se compara cu Maicuta Violeta”. Secretul ei e aparent simplu: credinta in Dumnezeu, regimul alimentar si voia buna, optimismul, increderea in vindecare. La asta se adauga tratamentul naturist cu miere, plante medicinale si fructe de padure, pe care, adeseori, le culege singura, colindand muntii, in locuri doar de ea stiute.
Noii veniti pun intrebari, se mira ca la diabet decoctul dat de Maicuta contine miere de albine, citesc cele 10 porunci inramate pe perete si, alaturi, lista de interdictii categorice: fara carne de porc, grasimi, alcool, zahar si cafea. Ceilalti confirma si incropesc un mic schimb de experienta. In primele zile, tratamentul da o anumita reactie in organism: transpiratii, somnolenta, mici ameteli. Apoi, apar semnele de intremare – vigoare, usurinta in miscari, pofta de mancare. De regula, tratamentul e de durata, Maicuta insistand mai ales pe respectarea regimului alimentar. Se pare ca toate bolile apar din dezordine, din agitatie, din excese si lipsa de masura.

Cel mai puternic medicament – linistea sufleteasca
Cand vine vorba de interdictii, Violeta Mocanu zambeste usor, aratandu-se surprinzator de concesiva. Nu interdictia rezolva boala, ci starea de armonie, apropierea de Dumnezeu, de tot ce este natural. “Fiecare om, ne marturisea ea, are propria sa reactie, propriile limite. Suntem in felul nostru niste unicate, iar tratamentul trebuie individualizat… Categoric, vindecarea sta in opusul interdictiei, in afirmatie, in iubire, in comuniunea cu Dumnezeu.”
Discutam in picioare. In cele 10 ore de consultatie, maica nu sta nici o clipa jos. E canonul ei de supunere. Nu intamplator, poate, in cabinetul ei nu am zarit nici un scaun, mobilierul auster fiind coplesit de invazia cromatica a florilor de toamna, ce ocupa cu mult rafinament colturile camerei. In spate, usa deschisa ofera imaginea unui laborator, plin cu recipiente enorme de sticla, cu eprubete si substante de diferite culori. E sanctuarul Maicutei, locul in care nu are voie sa intre decat ea si o alta monahie, ajutorul ei de incredere.
Smerita si cu privirea coborata discret spre podea, Maica Violeta refuza sa vorbeasca despre propriile sale merite. Tot ce a facut pana acum se datoreaza lui Dumnezeu si negraitei sale milostenii. “Eu nu sunt nimic”, zice ea, amintind apoi cateva minuni care s-au savarsit sub ochii ei: un bolnav in metastaza ganglionara s-a vindecat dupa un an de tratament; mai multi paraplegici s-au pus pe picioare, sfidand toate verdictele medicale; un caz grav de ciroza s-a rezolvat doar dupa o singura doza de tratament; un copil bolnav de Sida a devenit in cativa ani seronegativ. “Important, continua Maicuta, este sa nu-l uitam pe Dumnezeu. Chiar suferinta ne este data cu un scop. Suferinta nu e neaparat o pedeapsa, ci un indemn ultimativ sa ne intoarcem la El”.
Am intrebat-o, apoi, ce trebuie sa stim despre boala, ce anume trebuie sa faca omul sanatos pentru a nu se imbolnavi. Maicuta a inceput sa vorbeasca despre nenorocirile lacomiei de orice fel, despre virtutile terapeutice ale linistii sufletesti. “Nu e usor sa-ti pastrezi linistea. Eu, personal, am renuntat la lectura presei de peste 20 de ani. Chiar daca viata moderna nu permite acest lucru, e bine ca din cand in cand sa facem o pauza, sa intrerupem acest bombardament informational care, adeseori, te sminteste, iti insufla sentimente confuze si straine. Sfatuiesc, de asemenea, ca fiecare zi sa o lasam in seama lui Dumnezeu, sa ne incredem in ajutorul Lui. Adeseori, ne incarcam mintea cu nelinisti inutile: ce vom face la serviciu, ce vom manca etc. Dumnezeu are grija de toate. Grija noastra principala trebuie sa fie dragostea fata de El si fata de aproapele. Nu te poti considera fiu al lui Dumnezeu, daca dispretuiesti pe semenul tau. Lipsa milosteniei e cea mai grea boala a acestui secol, o boala pe care, cu durere in suflet, am gasit-o pana si la o manastire, de unde am fost alungata pe motiv ca bolnavii paraplegici, care ma insoteau, ar fi facut impresie dezagreabila turistilor straini ce vizitau manastirea”.
*
E multa suferinta si boala in jurul nostru. Maica Violeta Mocanu e zilnic asaltata de oameni veniti tocmai de la Constanta, Suceava, Satu Mare. Printre ei sunt si pacienti din strainatate. Prof. univ. Cicerone Rotaru, de pilda, a venit de patru ori din Paris si, fericit ca si-a gasit leacul la Barsesti, i-a propus maicii sa plece in Franta si sa o ajute sa deschida acolo un cabinet de medicina naturista. Fara a ezita prea mult, maica Violeta a refuzat categoric. “Suntem prea saraci, ca sa mai saracim Romania inca o data, plecand”. Inainte de a-i face propunerea, profesorul ar fi trebuit sa stie ca pe maica nu o intereseaza celebritatea si cu atat mai putin banii. De altfel, tratamentul ei costa foarte putin, atat cat sa-si plateasca substantele si micile cheltuieli de intretinere a casei. Ceea ce face maica nu poate fi platit nici de cel mai bogat om din lume. Dragostea si recunostinta nu au pret.
Opinii
Preotul Desaga Viorel – parohul bisericii ortodoxe din Barsesti:
Acum catva timp, in mijlocul nostru a poposit maicuta – cum ii spunem noi – Mocanu Violeta, care ne-a impresionat prin felul cum s-a prezentat in mijlocul nostru, prin felul cum traieste adevarata noastra credinta ortodoxa, prin felul cum a inteles ca trebuie sa-si faca datoria fata de semeni, astfel facandu-si datoria fata de Dumnezeu. Fiind o buna crestina, venind la biserica regulat de cand este aici, ne-am apropiat de dansa, am inceput s-o iubim; o respectam si vom fi recunoscatori mereu, pentru ca a facut numai bine acestei parohii.
Nu stiu de unde i-a venit ideea crearii aici, la Barsesti, a unui astfel de laborator naturist. Am inteles ca dansa este farmacista. De altfel, se vede ca este o femeie inteligenta, culta, si banuiesc ca in activitatea dumneai a avut o preocupare in acest sens. Dupa ce s-a instalat, si-a pus in practica aceste cunostinte – mai intai intr-un grup mai restrans, apoi lucrurile au evoluat pana s-a ajuns la ceea ce vedeti acum.
Mantuitorul Iisus Hristos a spus apostolilor sai si – prin ei – tuturor, ca trebuie sa ne iubim unii pe altii. Ca sa iubesti pe cineva, nu inseamna sa-l compatimesti, ci sa ai fapte care sa-ti dovedeasca dragostea.
Maica Violeta s-a implicat in viata bisericii fara s-o cheme cineva, fara s-o indrume nimeni. Mai mult, observ ca aici, in parohia noastra, lumea s-a intors cu evlavie spre Dumnezeu, prin exemplul acestei femei. Enoriasii s-au reintors la credinta; au venit in biserica chiar si oameni pe care nu-i vazusem niciodata acolo, ceea ce m-a uimit. Nici eu nu reusisem sa fac acest lucru. Am recunoscut meritul maicii Violeta si-n biserica, in fata credinciosilor. Nu-i suficient sa-l ajuti pe om, ci trebuie sa-i arati si calea pe care o are de urmat. Oamenii au marturisit ca dupa intalnirea cu maica Violeta si-au schimbat viata.
Intre vindecare si credinta, exista o legatura puternica. Pentru ca noi, mai intai de toate, suntem bolnavi sufleteste si apoi trupeste. Boala trupului se datoreaza celei a spiritului. Pacatul intervine in fiinta omului si-l imbolnaveste. In Evanghelie, scrie ca Mantuitorul a vindecat odata un paralizat, pe care l-au adus la El patru prieteni. Primele cuvinte adresate bolnavului au fost: “Iertate sunt pacatele tale”. Asistenta n-a inteles semnificatia vorbelor Sale. Dupa aceea, Iisus i-a spus: “Ridica-te si mergi!”. Minune? Desigur, nu. Boala sa se datora pacatelor din timpul vietii. De aceea, l-a vindecat mai intai sufleteste, iar vindecarea trupeasca a venit de la sine. La fel se intampla si cu noi. Toti suntem bolnavi, dar nu stim. Acolo unde apare boala trupului, oamenii vad mai bine acest lucru. Si atunci, merg la oameni ca maica Violeta, oameni cu dar de la Dumnezeu.
Violeta Mocanu
“Dumnezeu iubeste Romania”
– Maica Violeta, cat de mult v-au ajutat studiile medicale in ceea ce faceti acum?
– Facultatea, cu Dumnezeu am facut-o. Ceea ce am invatat eu in facultate nu are nimic comun cu ceea ce fac aici. Medicamentele pe care le fabric sunt extracte din toate produsele naturale care exista – plante, legume, fructe, cereale, apicole si citrice – pentru ca am considerat ca formula plantelor este incompleta pentru a lupta cu celula cancerigena, cu virusul Hiv si cu atatea si atatea boli incurabile. La baza acestor ani de studii si de constatari sta numai si numai Bunul Dumnezeu, care m-a luminat si m-a ajutat sa descopar multe taine.
– Aveti mai multe formule de tratament, diferentiate pe boli?
– Da, pentru fiecare boala si pentru fiecare bolnav in parte. Sunt modificari in formula de tratament. Practic, folosesc un sirop obtinut prin asocierea tincturilor pe care le fac din aceste extracte naturale cu o anumita cantitate de miere, in functie de afectiunea fiecaruia.
– Cat dureaza o cura?
– In functie de afectiune. Un bolnav de cancer, cu metastaze chiar, este obligat sa faca acest tratament timp de sapte ani. O leucemie, la fel. Dupa trei ani de tratament neintrerupt, se constata disparitia celulei cancerigene sau leucemice, dar mai trebuie inca patru ani de cura pentru a nu se reinstala. La Sida, sunt necesari opt ani de tratament. Aici se pot vindeca toate bolile randuite de Dumnezeu pe pamant, dar cu multa, multa credinta. Fiecare pacient este obligat sa se marturiseasca la duhovnic inainte de tratament, apoi trebuie sa nu rupa legatura cu sfanta biserica.
– Ati cunoscut lumea plantelor inainte?
– Da, dar nu atat de mult. Cand mi-am dat seama ca medicina alopata nu poate oferi mare lucru, am studiat intens bogatiile naturii, dar fara revelatia divina n-as fi facut nimic.
– Pacientii trebuie sa prezinte la consultatie analize medicale?
– Este bine ca pacientii sa aduca cu ei investigatii medicale. Daca nu, imi pot da seama – din ceea ce imi spun – ce afectiuni au si le pot elibera tratamentul adecvat.
– Toata ziua consultati zeci de bolnavi, iar noaptea va rugati. De unde atata energie?
– De la Dumnezeu. Tot ceea ce este bun, este de la Dumnezeu, iar ceea ce este rau, este de la diavol. Si Dumnezeu a dorit din toata inima ca noi, oamenii, sa-I slujim Lui. Dar din pacate, omenirea ii slujeste diavolului, constient sau inconstient. Dumnezeu este foarte suparat pe noi.
– Cum se pot intoarce oamenii la Dumnezeu?
– Foarte simplu. Este de ajuns ca ei sa doreasca cu adevarat acest lucru, iar Dumnezeu ii va ajuta. Eu m-am convins. Numai lumea lui Dumnezeu este minunata, numai lumea Sa te face sa traiesti Raiul pe pamant. Ceea ce vine de la El, nu poate fi inlocuit cu nimic. Iar daca gusti din lumea lui Dumnezeu, nu mai poti renunta la ea. Recomand tuturor s-o caute, sa se roage, si o vor primi.
In afara orelor de pravila din chilioara mea, o rugaciune ma insoteste continuu: “Doamne, Iisuse Christoase, Fiul lui Dumnezeu,/ Miluieste-ma pe mine, pacatoasa”. Asa il simt pe Dumnezeu in jurul meu, il simt ca lucreaza, il si vad – prin semeni, prin flori, prin atatea si atatea lucruri…
Dumnezeu iubeste foarte mult aceasta tara. Stiu ca El a oranduit intoarcerea Mantuitorului. Nu mai e mult si va veni. Cineva in lume trebuie sa-L astepte cu adevarat. Si as dori din toata inima sa fim noi, romanii, acei ce-L vom intampina.
– Dumneavoastra cum l-ati cunoscut pe Dumnezeu?
– Am avut o mare suferinta. Am fost paralizata un an de zile, si parasita de cei mai dragi oameni din viata mea. Dumnezeu nu m-a parasit si, in marea lui dragoste, m-a vindecat. O paralizie numai Dumnezeu poate s-o vindece!
Doresc sa multumesc Tatalui Ceresc pentru ce a facut pentru mine si sunt convinsa si constienta ca fara darul Lui as fi fost un gunoi, un nimic, o plaga a societatii.
Ii rog pe toti pacientii mei sa fie constienti ca Bunul Dumnezeu este cel care randuieste viata si moartea pe pamant, sanatatea si boala, iar prin tratamentul meu lucreaza numai Dumnezeu, iar El le doreste sanatatea. As dori ca ei sa nu uite niciodata sa-I multumeasca Tatalui Ceresc in fiecare seara, cand fac rugaciunile; in fiecare duminica, la Sfanta Liturghie, sa nu uite sa multumeasca pentru tot ajutorul pe care-l primesc de la Bunul Dumnezeu.
Cu mii de multumiri !
Fiti binecuvantati !

Retete naturiste pentru afectiunile gatului


Pentru ca anotimpurile s-au schimbat si presimt ca vom sari direct din vara in iarna m-am gandit sa va fac cunoscut cateva retete naturiste pentru tratarea gatului .
AMIGDALITE,GANGLIONI INFLAMATI:
Lichen de piatra cu radacina de brusture si echinaceea pulbere in parti egale,4 lingurite pe zi.
Gargara cu apa sarata .
Amigdalita ,bronsita:
tinctura mugurii de plop negru 4 lingurite cu 4 lingurite de mierese amestecata ,se ia toata ziua cate o lingurita pe ora.
Faringita:
Intr-un litru de apa clocotita se pune o mana de afine,se fierb pana scade la jumatate,se clateste gura in caz de stomatite sau se face gargara pentru faringite .Tinctura de propolis ,cate 25 de picaturi pe o bucatica de paine se tin in gura cateva secunde apoi se inghite .
Usturimi in gat ,laringita:
ceai de frunze de salcie.Gargara cu apa sarata .Ceai de soc .Usturoi se tine in gura ca pe o bomboana si se trage toata seva din el .Usturoiul este unu adevarat antibiotic natural .
Sanatate maxima !

Retete pentru cancer


Mai saptamana trecuta cineva imi cerea retete naturiste pentru cancer .Sincera sa fiu nu prea colectez asa ceva pentru ca nu este cazul .Dar am inceput sa caut aceste retete pentru prietena mea .Nu imi place sa postez chestii de care nu sunt sigura ca functioneaza ,iar in cazul cancerului chiar nu am auzit pe nimeni din cei cunoscuti sa se vindecat cu ajutorul vreunei retete din astea miraculoase.Oricum omul este dator si liber sa incerce orice pentru sanatatea propriului organism .
Acum sunt destul de sigura ca legea atractiei functioneaza pentru ca pe mail am primit aseara ….”leacuri pentru cancer ”
Am sa le redau mai jos asa cum le-am primit !

Cancer uterin, mamar sau ovarian

Se rasneste napraznic sau sovarv.

Din aceasta pulbere se iau 1-2 lingurite de trei ori/zi.

Pulberea se tine sub limba 15 minute dupa care se inghite cu putina apa.

Cancer bucal

Se culeg mladite de soc de 2-3 cm diametru de pe care se desprinde coaja.

Cojile de soc se pun intr-o oala cu 4 litri de apa astfel incat sa fie putin acoperite si se fierb la foc potrivit pana ramane un litru de lichid.

Se lasa la racit cu coji cu tot, dupa care se strecoara. Lichidul se pune din nou la fiert cu 250 ml ulei rafinat de floarea – soarelui, 3 linguri de miere si ceara curata cat un ou.
Se fierbe totul pana scade la jumatate, apoi se raceste, se strecoara prin tifon si crema astfel obtinuta se pastreaza in cutii de plastic la frigider.

Se unge zona afectata de 2-3 ori/zi.

Cancer la gat neoperat

Se face un macerat din: 300 g usturoi pisat, 500 g radacina rasa de tataneasa proaspata, 50 g sanziene galbene maruntite, 50 g propolis solid maruntit intr-un litru de alcool de 75°.

Se lasa la macerat 10 zile. Se stre coara si se ia cate o lingurita de tinctura plus o lingurita de miere de 3 ori/zi.

Se va inghiti foarte incet, pentru a „spala“ cat mai bine gatul.

Cancer hepatic, pancreatic, gastric, intestinal; cancer cu metastaze

Se recomanda tratamentul cu extract apos antitumoral. Se tin 3-7 cure a cate 40 de zile cu 10 zile pauza intre ele.

Prepararea extractului :

doua linguri radacina de tataneasa (bucati) se lasa de seara pana dimineata la macerat intr-un pahar cu apa.
in alt pahar se pun la macerat in apa, tot de seara pana dimineata urmatoarele plante: o lingurita pulbere de frunze de nuc, o lingurita coada soricelului; o lingurita musetel, o jumatate de lingurita de rostopasca.
dimineata se filtreaza ambele macerate, iar tataneasa ramasa se pune la fiert la foc mic intr-o cana de apa. Dupa 20 minute de fiert, se ia de pe foc si se adauga restul de plante ramase dupa filtrare, care se lasa sa se infuzeze 15 minute.
se strecoara infuzia, apoi se combina cu cele 2 macerate la rece.
se bea pe parcursul zilei in 3 reprize.
cu plantele ramase se pun comprese pe locul afectat.

Cancer la ficat (metastaze la ficat)

O lingurita de pulbere de pedicuta, una de pulbere de tataneasa (obtinuta din radacina rasnita) si una depulbere de obligeana (obtinuta din radacina rasnita) se pun in 1/2 litru de apa si se lasa sa se macereze la temperatura camerei de seara pana dimineata.

Preparatul se filtreaza dimineata.

Se opareste inca o lingurita de pulbere de pedicuta la o cana de apa clocotita, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza.

Se combina, in final, cele 2 preparate (infuzia si maceratul) si amestecul astfel obtinut se bea in 3 reprize inaintea meselor principale cu o jumatate de ora. Cancer hepatic, pancreatic, gastric, intestinal; cancer cu metastaze

Cancer, anemie, afectiuni oculare, ulcer, colita, ciroza, infarct miocardic, astm

Se face cura cu suc de orz verde.

Tulpinile de orz verde se recolteaza cand ajung la inaltimea de 25-30 cm, prin taiere de la suprafata pamantului. Se spala bine, se taie marunt, se imbiba cu putina apa si se macina pana devin pasta, pentru a putea fi introduse in storcator. Se obtine sucul prin stoarcere.

Se administreaza 3-4 pahare/zi in cure de 3-4 saptamani, de doua ori/an (primavara si toamna), pentru fortificarea organismului.

Comparativ cu alte plante, orzul contine de 250 de ori mai multa vitamina A decat salata, de 25 de ori mai mult potasiu decat banana, de 11 ori mai mult calciu decat laptele proaspat, de 11 mai mult fier decat telina, de 7 ori mai multa vitamina C decat portocala, de 10 mai multa vitamina B1 decat spanacul si de 23 de ori mai multa biotina decat laptele.

In scurt timp organismul se revitalizeaza, si multe din simptomele bolii dispar.
Nota mea
Folosesc acest remediu de 10 ani .Este foarte eficient si vi-l recomand cu mare drag !

Adjuvant in metastaze

Este o reteta din fosta U.R.S.S. confirmata de Institutul Oncologic din Moscova. 1,5 kg radacina de tataneasadata prin masina de tocat carne, se amesteca cu 2,2 kg miere de salcam si 3,5 litri de vin rosu de tara.

Preparatul se pune intr-un borcan de sticla, se inchide ermetic si se macereaza 5 zile ferit de orice sursa de lumina. Se strecoara si se pastreaza la rece. Se ia cate o lingurita, de 3 ori pe zi, inaintea meselor principale cu 2 ore mai devreme timp de 5 zile, apoi se ia cate o lingurita inaintea meselor principale dar numai cu o ora timp de 3 saptamani, putandu-se continua pana la 2 luni.

Acelasi amestec, in aceleasi doze se recomanda si in tratarea altor boli: gripa, angina pectorala, amigdalita, eczeme, astenie, trombofletita, scleroze, reumatism si altele.

Multa sanatate !
sursa:

Minunile d-nei cercetator Marioara Godeanu



Un articol foarte interesant care imi confirma inca o data ca tot ceea ce exista in Univers are viata ,chiar si o piatra.Asa ca, atentie mare la modul in care tratam pietrele si nu numai ,s-ar putea ca intr-o zi vreo surata de-a lor sa ne fie de mare folos ,chit ca o vom folosii la temelia unei case sau la spargerea unui sambure de caisa .
Lectura placuta !

Minunile d-nei cercetator Marioara Godeanu

„Toate structurile vii si nevii sunt patrunse de spiritul lui Dumnezeu”
Plante care lesina de frica
Copaci care tipa cand mor
Nucul care transmite arii de opera
Pirmida care purifica apa

Doamna Marioara Godeanu este un distins biolog. Eminent cercetator si profesor, are studii si realizari de valoare internationala, recunoscute si premiate de mari foruri stiintifice ale lumii: un dulap plin cu titluri, diplome si medalii. Cu toate astea, prin natura descoperirilor sale, doamna Godeanu pare mai degraba o mare maestra a alchimiei, o magiciana care a izbutit sa fabrice in retorte minuni: o piramida construita dupa proportia piramidei lui Keops, in care apa se purifica de la sine si vegetatia creste mai repede ca in exterior, un film (rasplatit cu multe premii internationale) in care a demonstrat ca natura poseda un sistem perfectionat de transmitere si receptare de informatii (plantele vorbesc intre ele, au sentimente si trairi afective, rad de bucurie si plang de durere, asemenea oamenilor). Dar cea mai mare descoperire a doamnei Godeanu este realitatea de dincolo de granitele stiintei, o realitate pe care tot mai multi savanti ai mileniului o recunosc: prezenta Creatorului Unic in toate formele de manifestare ale materiei din Univers.

Alarma in lumea plantelor
Nu trageti in flori
– Doamna Marioara Godeanu, cei care va cunosc spun ca faceti miracole. De pilda: ca va puneti mainile deasupra unor pietre si ele incep sa emita o energie vizibila pe ecranul computerului. ..

– Nu e nici un miracol. Pietrele sunt si ele structuri vii. Sunt supuse acelorasi legalitati ca si organismele vii si pot acumula informatie. Reteaua cristalina este vie. Cristalul este viu, el poate acumula si transmite informatie. Prin gandire si concentrare poate fi influentata incarcatura energetica a structurii cristaline pe care o au pietrele.

– Dar dialogul dvs. cu plantele cum a inceput? Ce v-a facut sa credeti ca plantele sunt fiinte vii?

– Povestea a inceput in 1975, la o sesiune de experimente care priveau testele de toxicitate efectuate asupra plantelor. Atunci am observat cu surprindere ca plantele-martor, care se aflau la o oarecare distanta de plantele supuse experimentului, mureau in numar mai mare decat cele care erau otravite efectiv. La inceput, am crezut ca studentii si laborantii nu sunt atenti cand folosesc substantele. Dar imediat dupa aceea mi-am dat seama ca planta-martor, cea care asista la „executia” suratei ei, primea un semnal de la „condamnata la moarte” si suferea la fel de mult ca si ea, ba poate chiar mai mult. Atunci mi-am spus: acesta este obiectivul biologiei viitorului, transmiterea informatiei intre structurile vii, respectiv – comunicarea intre plante. Am reluat imediat experimentele in conditii speciale (sa nu fie nici un factor care sa perturbe desfasurarea lor) si, mergand din aproape in aproape, am ajuns pana la folosirea metodei de captare a imaginii in infrarosu. Concluzia a fost clara: plantele comunica intre ele printr-un sistem energo-informational, adica isi transmit una alteia informatiile prin emisie si captare de energie.

– Ce contin aceste mesaje in cazul experimentelor dvs.?

– Planta care urmeaza sa fie agresata (sa i se aplice substanta toxica ucigasa) da un semnal inainte sa inceapa agresiunea impotriva ei. Pe imaginea in infrarosu apare un halou care se intensifica inainte de momentul inceperii agresiunii. Dar foarte important este faptul ca si plantei-martor, aflata la distanta sau separata prin polistiren, i se intampla acelasi lucru, ca si cum si ea ar fi agresata. Haloul, aura energetica respectiva, aparea in zonele periproximale (dincolo de marginea frunzei). Bineinteles, s-au facut experimente la diferite temperaturi, in camere special climatizate, ca sa nu se modifice parametrii, si am constatat ca, intr-adevar, aceste plante isi transmit intre ele mesaje. Ba si mai mult, literatura de specialitate afirma ca atunci cand un daunator intra intr-o padure (taietori de lemne, de pilda), padurea este deja informata de aparitia sa. In conditiile tehnologiilor moderne, aceste afirmatii sunt lesne de dovedit, prin conectarea senzorilor la un computer. Strigatele padurii se vad pe ecran.

– Ati realizat doua filme care au facut inconjurul lumii, intorcandu-se acasa incarcate de premii: „Dincolo de tacerea plantelor” si „Sensibilitatea plantelor”. Cum ati izbutit sa le duceti la bun sfarsit, avand in vedere ca le-ati realizat la inceputul deceniului trecut? V-a trebuit mult curaj…

– Intr-adevar, primul a fost realizat in 81, iar al doilea a fost aprobat in august 82, chiar dupa scandalul cu Miscarea Transcendentala. Eu nu faceam parte din grupul transcendentalilor, dar am lucrat cu profesorul Manzatu, cu profesorul Milcu, am lucrat cu foarte multi dintre cei care au intrat in aceasta poveste ciudata. Chiar si noi ne-am mirat cand C.C.-ul ne-a aprobat filmul. Credeam ca vom fi facuti praf cu el cu tot. „Sensibilitatea plantelor” era mai mult decat o bomba, mult mai mult decat avusesem noi curajul sa spunem pana atunci. Chiar ni s-a dat voie sa-l trimitem in Brazilia, la un festival de film stiintific, de unde s-a intors cu Marele Premiu. In privinta primului film („Dincolo de tacerea plantelor”), Televiziunea Romana l-a vandut cam in 15 tari. Pe post, a intrat insa foarte greu, fiind difuzat pe fragmente, la Teleenciclopedia. Si pentru ca numele autorilor era scris foarte mic, lumea a zis: „Ce film american grozav au dat despre plante!”. Pe noi ne-a umflat si rasul, dar si plansul, pentru ca filmul era al nostru.

Un calau demascat

– Cum ati lucrat, efectiv, la realizarea acestor filme?

– Lucram in echipa, in dupa-amiezile si noptile de dupa program, dar eram toti tineri si entuziasti, iar faptul ca faceam totul pe ascuns marea miza. Filmam si experimentam in acelasi timp in laboratorul de fonoaudiologie (se faceau teste cu copiii care aveau deficiente auditive, pentru a li se face proteze foarte moderne la vremea aceea), cu ajutorul unei echipe de la Studioul „Alexandru Sahia”, cu regizorul Mircea Popescu, pentru care am deosebita stima si consideratie. Am lucrat cu un aparat vechi, din timpul razboiului, dar daca ar mai fi fost inca o camera de luat vederi, care sa inregistreze intamplarile din laborator, cred ca ar fi iesit inca un film extraordinar (cu substrat stiintific, bineinteles) . De exemplu, la un moment dat a trebuit sa schimbam operatorul, pentru ca ii cam placea sa bea si din cauza asta se modifica semnalul plantelor. Apoi, muscatul unei rosii (rosia e si ea un organism viu) a dat un semnal fantastic. Inainte de inceperea filmarilor, ne-am testat toti, ca sa vedem la care din noi plantele dau alarma cea mai mare. Ei bine, semnalul cel mai mare (aura care aparea pe ecran) aparea la mine, pentru ca eu eram programata sa tai plantele, sa le stresez, sa le provoc suferinta si dureri. Detectasera din tot grupul cine urma sa fie „tortionarul” si lucrul acesta se vede pe film. Dar apogeul acestor relatii ciudate s-a petrecut intr-una din zile, cand ne-am dat seama ca ceva nu este in regula, fiindca semnalele plantelor erau disperate, si pana sa ne dam seama, deasupra mea a explodat un bec de iod. Am realizat atunci ca anticipasera accidentul (receptionasera inainte semnalul defectiunii tehnice – incalzirea becului). Am avut noroc ca nu mi-a luat parul foc. Dupa cateva zile, am descoperit chiar cioburi de sticla in pielea capului, dar am fost asa de incantati de faptul ca plantele sesizasera intamplarea, incat nu ne-am mai controlat sa vedem daca am patit ceva. Nu stiu daca mai exista filmul nostru, originalul se pare ca a fost forfecat pentru nu stiu ce festivitate de partid.

– Nu mai lipsesc decat vorbele, pentru ca plantele sa fie oameni…

– Sa stiti ca am realizat si sistemul acustic. Unul dintre cei mai buni electronisti pe care i-a avut Romania (a fost silit sa emigreze in Canada) a realizat un aparat de transformare a semnalelor din domeniul ultra-acustic, in domeniul obisnuit de frecventa. Apoi, am introdus metoda grafica de inregistrare pe potentiometre si cea de captare in infrarosu. Cand am inceput sa descifram, sa traducem semnalele respective, ne-am trezit ca aveam semnale diverse, mergand chiar pana la cele psihice, de natura sentimentala, deci psihoempatie. O modificare energetica tradusa acustic arata cum plantele tipa, plang, canta, se bucura, ba si mai mult, reactia lor la diferiti stimuli: agresiune, auditii muzicale, stari de emotie, patologie umana (semnalele respective au fost date in film). Pe de alta parte, pot sa va spun ca experimentand pe ficus sau pe opuntia (limba-soacrei) , plantele pe care le vedeti aici, in laborator, prindeam postul de radio cel mai apropiat. Dar una dintre experientele cele mai interesante a fost facuta la Peris , unde Elena Cernei, cunoscuta interpreta de opera, avea un nuc imens, foarte batran. Punand senzorii pe frunzele lui, am prins emisiunea de muzica a lui Iosif Sava, vocea lui foarte clara. Deci, nucul nu numai ca primea informatia si o retransmitea, dar avea si capacitatea de a selecta frecventa pe care primea semnalul. Atunci ne-am amintit ceea ce ne povesteau bunicii nostri: ca in timpul razboiului, taranii ascultau radioul cu galene, lipind firele de un cartof. Deci cartoful, fiind un organism viu, era sursa de obtinere a informatiei. Toate experimentele acestea ne-au determinat la un moment dat sa introducem un program de cercetare, dar n-am reusit, deoarece se facea apel la metode care intersectau domenii interzise la vremea aceea.

Florile melomane

– Deci, plantele mai mari functioneaza ca si niste antene? Primesc si transmit semnale?

– Da. Si pasul urmator a fost sa vedem daca nu cumva si propriile noastre organisme interactioneaza cu plantele, sa vedem daca nu cumva aceste fenomene sunt valabile pentru toate structurile vii.Si atunci, am continuat experimentele incepute cu doamna Elena Cernei, privind influenta empatica a gandului asupra plantelor. Mai intai, ea canta ariile ei preferate din Carmen sau Trubadurul, si asta le impresiona foarte tare pe plante (acul cromografului inregistra un semnal al plantelor emis la auzul vocii ei). Dupa aceea, dadeam foaia inapoi si pornea inca o data acul cromografului, in vreme ce d-na Cernei canta aceleasi arii de opera, dar doar in gand. Ei bine, semnalele obtinute erau similare. Plantele citeau gandurile! Imi amintesc ca la realizarea filmului „Sensibilitatea plantelor” s-a petrecut o alta intamplare ciudata. La cantecul Mariei Tanase, Cine iubeste si lasa (interzis de regia muzicala, fiind considerat mistic), plantele reactionau cu o sensibilitate acuta, mai ales la incantatia „Cine iubeste si lasa/ Dumnezeu sa-i dea pedeapsa”; aproape ca simteai durerea in reactia lor. Dupa demonstratiile cu Elena Cernei, am cunoscut-o si pe Gabriela Cegolea, si ea cantareata de opera (a facut experimente extraordinare privind sunetul). Incet, incet, in jurul nostru s-au strans foarte multi specialisti si au inceput sa apara fundamentari ale celor descoperite de noi. In 1987, am luat premiul revistei „Flacara” pentru „atestarea fenomenului de comunicare la plante”, desi la acea data ni se interzisese, deja, cercetarea in acest domeniu. In 81, comunicarea plantelor era un subiect periculos chiar si de gandit, pentru ca se implica ideea informatiei pe care o furnizeaza in general materia, pana la nivelul transmiterii de la distanta a informatiei – e vorba, deci, despre hipnoza, telepatie, biostructura. Sigur ca lucrurile acestea existau in literatura de specialitate din lume, dar accesul la ea a fost foarte dificil pentru noi. Interesant a fost sa constatam, atunci cand am putut folosi si noi acele surse de informatie, ca desi noi modificasem conditiile de experimentare in comparatie cu occidentalii, ajunsesem mai aproape de metodologia care sa evidentieze asemenea fenomene.

Un singur tipar in tot Universul: spiritul divin

– Glumind putin, credeti ca ar trebui sa mergem la concert cu ghiveciul de flori melomane sub brat?

– Nici chiar asa, dar daca am alege pentru auditiile noastre de-acasa o muzica lipsita de agresivitate, clasica in special, acest lucru le-ar prinde foarte bine, si plantelor noastre din apartament. Imaginati-va ca vedeti in infrarosu cum „infloreste” aura, ca vedeti fluidul acela stralucitor care apare in jurul ei cand planta se bucura de muzica pe care i-o oferiti, ba chiar si de semnalul dat prin gand. De fapt, ar trebui sa incepem prin a fi buni cu toate fiintele din jurul nostru, chiar daca nu vorbesc acelasi limbaj cu noi
.

– Ce-ati simtit dupa primele experimente, cand ati descoperit ca si lumea plantelor este vie, ca vorbeste si simte la fel ca si noi?

– Am inteles ca traim intr-o lume unde nu suntem singuri si unde nu putem face orice. A fost o imensa bucurie, dar si inceputul unui sentiment al responsabilitatii, pentru ca descoperi ca poti influenta extrem de mult ceea ce este in jurul tau si invers, actiunea tuturor fiintelor vii din aceasta lume poate avea influenta asupra vietii tale. Pentru mine, a fost si confirmarea ideii de unitate in diversitate a lumii vii, a descoperirii prezentei in toate a spiritului, a energiei care anima orice structura vie sau chiar nevie (aparent doar!) din lumea care ne inconjoara, confirmarea identitatii modelelor la nivel micro si macro-cosmic.

– Mi se pare mie sau vorbiti despre Dumnezeu?
– In privinta aceasta, exista o disputa foarte aprinsa… Noi, toti, am fost crescuti in ideea de evolutionism si consideram ca Universul porneste de la simplu la complex, dupa care, probabil, exista un colaps si reincepe un alt ciclu. Sunt o multime de teorii in acest sens. As vrea sa spun, totusi, ca elementele sistemului evolutionist merg din punct de vedere logic pana la nivelul de maimuta. Dar de la maimuta la om, acest hiatus care apare, aceasta ruptura de veriga, lipsa de dovezi, ne face sa ne intrebam cum a aparut, totusi, omul, in forma lui cu ratiune? Pornind de aici, lovindu-ne tot timpul de intrebari si raspunsuri, s-a pus problema existentei campului fundamental, a faptului ca toate structurile vii si nevii au un model informational, adica sunt patrunse de spiritul lui Dumnezeu. Dumnezeu e in toate. Eu sunt convinsa de existenta sa. E mai putin relevant pentru dvs. daca va spun asta. Important este ca, intr-adevar, exista acel cineva care iti programeaza de la inceput viata. De aici apare ideea de determinism, de aici apare ideea ca intamplarile nu sunt simple intamplari.
Piramida de la Pitesti

„E bine ca omul sa traiasca acolo unde a baut prima apa”

– O alta realizare „miraculoasa” care va apartine este si piramida de la Pitesti , construita in epoca Ceausescu. Cum ati izbutit sa obtineti acordul autoritatilor comuniste, in legatura cu o idee atat de noua si de „bizara”?

– Nu-mi explic nici acum, dupa atatia ani. Stiu numai ca ministrul Florescu Mihai, care era la Consiliul National de Stiinta si Tehnologie, a vazut modelul facut de mine in miniatura (pe care il foloseam pentru studiul efectului de piramida) si m-a intrebat daca nu cumva am proiectul si pentru o piramida mai mare. M-am mirat si eu cand am zis: „Sigur ca da” si, desi nu ma pricepeam la constructii, piramida a aparut. Am fost ajutata de doi ingineri arhitecti, care au realizat planurile la scara 1:10 fata de piramida lui Keops, respectand toti parametrii piramidei din Egipt. Cu toate ca ulterior ni s-au pus multe piedici, am fost mirata sa constat ca am fost sprijinita in acea perioada de o serie de personalitati din domeniul politic, oameni foarte pasionati in intimitatea lor de asemenea domenii de cunoastere. Cert este ca piramida a fost terminata cu bine in 1985. Mai dificil a fost atunci cand Elena Ceausescu s-a oferit sa o viziteze, dar toata lumea m-a ajutat ca piramida sa nu fie vizitata. Cuplul prezidential a trecut numai pe deasupra, cu elicopterul, dar de sus se vedea ca o instalatie obisnuita. Oficial, ea a fost construita ca statie-pilot de urmarire a actiunii unor organisme (alge, bacterii) asupra apelor uzate, pentru purificarea lor. S-au facut si multe studii privind fenomenele de cristalizare, de polimerizare a rasinilor, studii de germinare rapida, de accelerare a proceselor de crestere. Dar adevarata noastra batalie cu instalatia de la Pitesti a fost pentru a demonstra efectul de forma (al piramidei) asupra apei. In piramida, apa se energizeaza si ajunge sa fie o apa primara, cum sunt apele plate, necontaminate. Pe masura ce se adauga in molecula de apa cate o particula – ca e de metal, ca e de nemetal sau saruri – i se schimba informatia initiala si incepe o deformare a ei, care duce la o deformare a actiunii sale. Apa este, si ea, purtatoare de informatie. Aceasta este de altfel una din temele noastre de cercetare, si chiar am mers la brevetare cu cateva proiecte.

– Cine avea acces in piramida de la Pitesti si in ce conditii se lucra acolo?
– Intrarea era permisa numai sub semnatura ministrului si a mea. De ce? Pentru a nu vulgariza sau pentru a nu aduce informatii eronate in mediatizarea acestui proiect. In toata aceasta activitate, un mare ajutor am primit din partea colectivului de acolo, fara de care n-as fi putut reusi. Din cauza fenomenelor speciale care se petrec in interiorul piramidei (metoda de scanare pe un computer, realizata de doi colegi ingineri, arata ca dincolo de imaginea fotografica a piramidei se mai vad si alte imagini, care se datoreaza existentei unui alt tip de informatii), timpul maxim de lucru acolo este de doua ore pe zi.

– Care a fost ecoul in strainatate al realizarii acestei constructii?

– Toata lumea a fost frapata si se intreba cum am reusit noi s-o construim. A fost o surpriza pentru Vest faptul ca noi am reusit sa ridicam la Pitesti o replica a piramidei lui Keops, la scara 1:10 si, drept urmare, la Geneva , in 1992, am luat medalia de argint; tot in acelasi an, la Budapesta , ni s-a dat medalia de aur pentru activitatea in ecologie, iar in 93 am luat Marele Premiu la Salonul International de Inventica de la Nürnberg , Germania, unde iarasi a fost o surpriza pentru cele 64 de tari prezente acolo, ca grupul acela de romani a luat Marele Premiu. Dar, intre timp, noi realizasem inca o instalatie similara, cu ajutorul unitatii militare auto-moto 02210 din Bucuresti, asa ca si aceasta realizare a fost rasplatita prin Marele Premiu de la Nürnberg si prin cele doua medalii de aur primite. A urmat Bruxelles, unde am luat Medalia de aur la Salonul de Inventica si Premiul special al Organizatiei Mondiale pentru Proprietatea Intelectuala, prilej cu care juriul a tinut sa precizeze ca tarile din Vest au gresit netinand cont pana acum de potentialul uman al Romaniei.

– Cu atatea succese internationale, cum se face ca n-ati ramas peste hotare, in atatea calatorii pe care le-ati facut? Ce v-a tinut aici?

– In primul rand, pana in 89 n-am avut voie sa ies din tara, decat in tarile foste socialiste. Functiona, probabil, un sistem de garantie. Am pierdut, astfel, doua burse, una oferita de Suedia, in programul international de energie, si o bursa in Germania. In octombrie 1989, am fost pentru prima data in China, lucru care pentru mine a fost extraordinar, vreau sa va spun ca pentru cercetarea chineza am un deosebit respect. Dupa aceea, in 90, am fost invitata in Grecia si asa a inceput, intr-un fel, iesirea mea in lume, dar ideea de a ramane in alta tara nu m-a tentat niciodata. Poate e si varsta; dar nu stiam cum sa „tropai” sa ajung mai repede acasa. Si nici sotul meu, care a avut o bursa Humboldt de un an de zile in Germania si care are o educatie si o mentalitate in stil nemtesc (Stoica Godeanu, cercetator principal I, director la Institutul de Ecologie Aplicata Bucuresti), nu si-a dorit aceasta aventura. Si eu, si el, suntem mai putin aventurieri in viata si mai mult in stiinta, aici, da, suntem chiar foarte aventurieri. Si pe urma, stiti cum spunea Coanda: „E bine ca omul sa traiasca acolo de unde a baut prima apa!” (e vorba de memoria apei, un alt subiect care m-a pasionat si despre care am putea purta o discutie separata). Dimpotriva, la expozitiile si saloanele de inventica la care am fost, am simtit chiar o nuanta de nationalism care nu imi e caracteristica, in sensul ca simteam nevoia sa demonstrez ce facem noi aici si ca nu-mi e rusine ca sunt romanca. Nivelul potentialului creator in Romania este destul de ridicat, si eu sunt foarte multumita de studentii pe care ii am. Se ridica o generatie in care am foarte mare incredere.Sunt sigura ca nivelul cercetarii romanesti va fi sustinut de acesti tineri. Sigur ca nu sunt toti geniali, dar cei buni sunt in numar suficient de mare, ca eu sa fiu optimista.
sursa mail [lumea spirituala]