Sinaia- Cota 1400


Salutare dragilor!
Nu stiu daca in vara asta ati ales marea sau muntele. Eu le-am ales pe amandoua, cu peisajul de la mare eram in familiarizata din anii trecuti. Totusi din an in an se vede cate o mica diferenta in bine, spun eu, cel putin in Costinesti. Muntele insa mi-a lasat un gust foarte amar. Dupa peripetia cu drumul la Pestera, am hotarat sa mergem in Sinaia si sa urcam pe munte cu telefericul.
Fotografie2289

Fotografie2290

Fotografie2291

Fotografie2293

Fotografie2294
Minunate peisaje se deschideau in fata ochilor. Totul era verde, plin de viata, oamenii erau veseli si prietenosi. Ne-am oprit la cota 1400. Nu va imaginati ce senzatie am avut cand am pus piciorul pe munte! Nici la noi la balastiera nu era asa de dezolant peisajul. Un noroi pana la gat, basculante, buldozere si mult zgomot. O carciuma vai de mama ei, isi astepta clientii. Nu ne-am putut apropia de ea din cauza mizeriei, dar si a preturilor. Un cuplu strain ne intreba daca stim un local cu o cafea buna, le-am raspuns politicos ca nu, parca m-am simtit eu vinovata de tot peisajul acela dezolant pe care l-au gasit acolo.
Fotografie2310

Fotografie2298

Fotografie2299

Fotografie2300

Fotografie2301

Fotografie2302

Fotografie2304

Fotografie2308

Dupa nici o jumatate de ora am hotarat sa coboram in Sinaia. Nu mai vazusem orasul de mai bine de 5 ani. Totul era vesel si colorat. Peste tot erau flori, pe jos era foarte curat, banci puse pe trotuar. Mi-a placut la nebunie cum arata orasul. Nu mai zic de parcul care era foarte frumos amenajat.
Fotografie2347

Fotografie2349

Fotografie2351

Fotografie2342

Fotografie2344

Fotografie2345
Va recomand sa vizitati Sinaia, dar sa nu urcati la cota 1400 ca sa nu va stricati concediul.

Bucegi- Pestera Ialomicioarei


Am plecat la munte incantati de ceea ce vom vedea. Abia asteptam sa cuprind cu bratele BABELE. Insa nu intotdeauna planul de acasa se potriveste cu cel de pe teren. Vremea s-a stricat si am fost nevoiti sa renuntam la Babute. Ne-am hotarat sa mergem spre pestera Ialomicioara, dar si aici alt hop: drumul asfaltat de la cota 1000 era inchis pentru reparatii si am fost nevoiti sa mergem pe drumul forestier de la Glod. Drumul asta trebuie numit „drumul groazei”. Plin de gropi si de noroi, nesemnalizat, parca eram intr-un film de prost gustce nu se mai termina. De fapt ce ma mai mir, chiar uitasem ca suntem in judetul Dambovita, unde toate drumurile sunt un dezastru si arata ca dupa bombardament. Dupa vreo 2 ore de orbecaiala, am ajuns in drumul asfaltat de la Zanoaga.
Fotografie2131

Fotografie2137

Fotografie2123

De aici drumul s-a asezat lin in fata noastra si ne-a condus prietenos pana la Pestera Ialomicioara. Frumusetea acestor locuri m-a facut sa uit de uratenia fragmentului de drum. Noroc ca la intoarcere, muncitorii deblocase cealalta varianta asfaltata.
Fotografie2243

Fotografie2242

Fotografie2245

Fotografie2205

Fotografie2218

Fotografie2220

Fotografie2234

Bineinteles ca fotografiile nu redau nici macar 2% din frumusetea aceasta subterana, mai ales ca le-am facut cu un telefon mobil depasit de tehnologia actuala 🙂

Deschide robinetul !


…si rabufneste, varsa nervii in chiuveta , apoi lasa apa sa spele si ultima lacrima varsata si lasa gandurile sa zboare
Deschide robinetul si lasa ploaia sa spele sufletul, freca-l cu-n burete de stele si albeste-l . Nu lasa pe nimeni sa il mai terfeleasca prin noroi si nu uita sa ti-l pastrezi intreg.Nu-l sfasaia pentru orice nimic. Pastreaza sufletul intreg.
Deschide robinetul si bucura-te de picaturile de iubire care curg din cer, peste tine. Imbraca-ti sufletul cu mantia iubirii si ai grija sa nu raceasca.
Deschide robinetul si da voie iubirii sa te inunde, nu-ti face griji, nu are efecte adverse, din contra iubirea te ajuta sa cresti, sa te inalti si sa vibrezi in fiecare celula.
Deschide robinetul si curgi precum raul de munte, limpede si curat, care trece peste orice obstacol.
Deschide robinetul si crezi in tine, omule, insa tine minte : doar tu singur poti deschide robinetul !
viata