iubirea

Despre…..EA


  Ningea. Privea pe geam pierduta in noiamul gandurilor, precum drumetul pierdut printre troienele de zapada. Erau ganduri vechi, prafuite, dintr-o viata dusa pe o linie foarte ingusta. Fusese precum un echilibrist de la circ. Mersul pe acea linie subtire ii intarise insa credinta si caracterul de luptator. A invatat cum sa isi pastreze echilibrul chiar si in cele mai mari momente de descumpanire.            Afara era totul alb si inghetat. Asa fusese si inima ei, mult timp. Apoi,  de ce inainta pe linia vietii, primea lectii care o invatau cum sa iubeasca si sa ierte, mai ales cum sa se ierte pe sine. Nu stia din ce motiv era asa de inversunata impotriva propriei persoane. Probabil ca undeva in adancul fiintei ei , zaceau amintiri de care nu era tocmai asa de mandra. Amintiri despre un copil dur la exterior, crescut fara imbratisari  si cuvinte calde, spuse din suflet. Amintiri despre o mama rea si autoritara, despre un tata indiferent, paralel cu viata familiei si care tot timpul spunea ca el nu crede in iubire, ca pentru el asa ceva nu exista. Poate din cauza asta inima ei ingheta in fiecare iarna cate putin, pana cand si-a dat seama, tarziu, in timp, ca alearga dupa un stop de iubire. La un moment dat si-a dat seama insa, ca pentru a primi, trebuie sa daruiesti intai. Si a inceput sa daruiasca: intai un zambet, apoi o privire calda, a urmat o imbratisare si asa a  inceput sa simta caldura inimii.

Inca ninge, ea isi scutura incet capul ca si cum ar vrea sa scape de noiamul amintirilor. Cineva intra in odaie. Ea ii arunca o privire calda si multumii Universului pentru iubirea care ii inunda inima.

 

Descoperirea sinelui

Despre ascensiune cu John Armitage


Traducere :Florina Pop

Am observat ca a existat un numar extraordinar de mare de discutii despre acest proces de ascensiune de pe planeta în ultimii 5 – 10 ani. 99,99% din acestea nu sunt informatii corecte, dar multi oameni au vazut sau s-au agatat de aceasta teorie ca o modalitate, ca o speranta de a evita astfel tot restul vietii lor pamântesti. Cu alte cuvinte ideea : « OK, am de gând sa ma înalt si nu imi place sa fiu pe planeta, asta insemnand am de gând sa fiu acasa si Liber », uitati asta pentru ca nu se va întâmpla. Nu se va întâmpla în felul în care multi oameni cred.
Înaltarea nu este o cale de scapare pusa la dispozitie de Mama / Tatal Dumnezeu. Trebuie sa spunem aici ca procesul de ascensiune este încet, dar sigur are loc la un nivel universal si da, exista posibilitatea, de asemenea, pentru ascensiune individuala înaintea ascensiunii
universale. Dar tineti minte, nu este o cale de scapare.
Buna dimineata doamnelor si domnilor pe planeta Pamant, este timpul sa va treziti!
Este timpul sa te trezesti la aceste fapte pe care le-am prezentat tocmai pentru tine.
Tu nu poti facilita procesul tau de ascensiune facand anumite tipuri
de meditatii. Acest tip de meditatii pentru ascensiune care conduc oamenii sa
creada ca urmand un anume proces, poate de respiratie, de activari de forme geometrice
,etc. iti va permite sa ascensionezi fara sa faci munca ta de purificare si de prezenta totala pe planeta, este doar si mai multa dezinformare. Aceste lucruri te sustrag de la procesul de ascensiune, mai degraba decât sa-l accelereze. Ai putea rezuma aceasta într-una sau doua propozitii simple. Fiecare pas pe care il faci în propria putere si libertate te va aduce mai aproape de ascensiunea ta. Tot ceea ce faci pentru a te aduce cat mai ferm aici, împamantat pe planeta Pamant, de fapt, te duce mai aproape de propria ascensiune. Într-adevar, despre asta este vorba.
Asa cum am spus: „Buna dimineata, doamnelor si domnilor pe planeta Pamant,
e timpul sa va treziti! ”
Trezeste-te si accepta-te pe tine insuti aici si toate vorbele astea despre iubire fara
conditii si non-judecata, exista unul sau doua puncte într-adevar care e necesar
sa fie realizate cu privire la aceste subiecte. Fara a ne repeta noi însine, dorim sa iti spunem ca te rugam sa întelegi si sa integrezi în cele din urma ca, daca nu te iubesti tu pe tine fara conditii , nu poti iubi pe nimeni altcineva ori altceva, asta este o iluzie. Daca nu iesi din judecata fata de tine si fata de altii, aceasta traire în modul de iubire fara conditii este de asemenea, o iluzie totala. De fapt, vom merge mai departe si vom adauga – scuza-ne te rugam pentru utilizarea unei gresite frazeologii – nu este iluzie este auto-amagire.
Unii oameni cred ca atunci când spui ca ceva este bine ,este OK si nu este o judecata, dar, de fapt, este la fel de mult o judecata ca si cum ai spune ca ceva este rau. Elimina cuvântul „negativ” din vocabularul tau si integreaza în schimb cuvintele „perfectiunea lui Dumnezeu manifestata „. Înceteaza judecarea altor fiinte si energii.
Oamenii vorbesc despre energiile negative si extraterestri negativi si uita una sau doua fapte foarte simple. Aceste fiinte sunt, de asemenea, parte din Mama / Tatal Dumnezeu în creatie, de unde altundeva crezi ca provin ele?
Locul lor, în ordinea lucrurilor, este de a te împinge pe tine atât de departe încât sa te ridici si sa spui: „Nu mai am de gând sa incerc asta, trebuie sa existe ceva diferit. Eu sunt iubire fara conditii „.
Ce se întâmpla cu aceste energii sau cu aceste fiinte atunci când fiecare sta în propria putere, în iubire si non-judecata? Ei pasesc în non-judecata si se iubesc pe ei insisi. Este foarte simplu. Amintiti-va, nu sunteti victime. Voi creati propriile situatii, permitându-va voua si altora sa va ia puterea. Nu exista nici o zbatere. Nu este nici o lupta. Tot ce exista
este permisiunea energiei si a cunoasterii Mamei / Tatalui Dumnezeu în toata puterea si
frumuseatea Ei / Lui de a se manifesta prin tine ca fiinta umana.
Când tu permiti aceasta, cunoasterea Dumnezeului si a Dumnezeitei tale este ferma în inima si mintea ta, fara nici o componenta a fricii, victimizarii sau a cedarii puterii in constiinta ta. Când integrezi faptul tu ca esti Mama / Tatal Dumnezeu si permiti frumusetea Dumnezeului si a Dumnezeitei în perfectiune, Dumnezeul si Dumnezeita sa se manifeste prin tine ca fiinta umana, atunci este momentul cand nici o picatura de frica, de constiinta de victima sau lipsa de putere nu mai exista in voi.
Aminteste-ti, aceasta idee ca esti separat de Mama / Tatal Dumnezeu este de asemenea o iluzie generata, nu exista separare si dualitate. La fel cum aceasta energie pe care multi o cunosc ca frica este, de asemenea, o iluzie. Cei mai multi oameni, putem spune multe persoane chiar cred într-adevar adânc în inimile si mintile lor ca aceste iluzii sunt reale. Ele sunt atat de reale cat le permiteti sa fie.
sursa Mail

Ganduri...

Femeia casnica


Dupa un numar de ani de serviciu,hop dintr-o data te trezesti somera si apoi inevitabil ,casnica.In acel moment parca ramai suspendata intre cer si pamant ,fara nici un reper.Nu mai exista nici azi ,nici maine,nici stanga ,nici dreapta….Programul incepe sa se deruleze zilnic dupa acelasi tipar,de ajungi la un moment dat sa te intrebi daca te afli in ziua cea trecut sau in ziua care tocmai a sosit .Da, nu exista nici o deosebire intre zile.Acelasi peisaj,aceleasi lucruri de facut ,aceiasi vecini,aceeasi piesa jucata la nesfarsit .
Soarele este insa consecvent si rasare in fiecare dimineata,amintindu-ti impreuna cu buna ta prietena oglinda (oglinda,o stii ,este cea cu care porti uneori diverse discutii mai ales pe tema ridurile pe care insista ca tu sa le vezi )ca timpul trece fara mila,fara sa-i pese daca tu ai folosit sau nu ceva din darul acelei zile,fara sa-i pese ca tu te lipesti tot mai mult de cratita,de matura ,de masina de spalat ajungand la un moment dat sa te indentifici cu ele,iar ele sa devina partile tale auxiliare.
Aproape ca nici nu mai ai la ce iti folosi creierul ,asa ca la un moment dat te trezesti ca si el este amortit si in letargie.Pana si vocabularul iti saraceste ,cuvintele migreaza spre guri mai bogate ,lasandu-te deseori cu gara cascata la cate o replica inteligenta .Uiti cum merg lucrurile in lumea asta si iti re-creiezi lumea dupa modelul familiei din care faci parte,dar lumii nici ca-i pasa de tine si de framantarile tale ,iar de aici se produce ruptura dintre tine si realitatea inconjuratoare .Iti fauresti propria realitate din care cu timpul nu mai ai curajul sa evadezi.Cum incerci sa faci pasul in afara cum te cuprind temerile si fricile,starea de confort psihic este distrusa si incerci din rasputeri sa iti refaci echilibrul .Galagia de afara te nauceste si te dezorienteaza,vrei inapoi in casuta ta linistita si nu ai curajul sa mergi mai departe.Deja ti-ai impus niste limite care te marginesc si se strag in jurul tau ca un gard de sarma ghimpata.
Oare vei mai putea vreodata sa darami acest gard si sa treci dincolo de limite ?